Politizarea supremă a noilor inspectorate, prevăzută în proiectul legii educației

În proiectul legii învățământului preuniversitar România educată, la articolul 165, alineatul 4 prevede că după ce are loc concursul pentru funcțiile de directori generali și directori generali adjuncți ai noilor Direcții Județene pentru Învățământ Preuniversitar (DJÎP), adică denumirea propusă pentru noile inspectorate școlare, cei numiți în funcție prin ordinul ministrului Educației vor încheia contract de management pe perioada mandatului demnitarului. Conducerea acestor direcții va fi legată astfel, ombilical, de ministru, care este om politic.

Politizarea supremă a noilor inspectorate, prevăzută în proiectul legii educației

Dacă ministrul își dă demisia sau își pierde mandatul, contractul de management își pierde valabilitatea, prin efectul acestei prevederi din proiectul de lege. Prin încheierea contractului de management, cei 42 de directori generali și directori generali adjuncți sunt demiși, de facto, aceste instituții fiind „decapitate”.

„În urma promovării concursului de selecție sunt numiți în funcție prin ordin al ministrului educației și încheie un contract de management cu ministrul educației pe perioada mandatului demnitarului”, prevede respectivul alineat.
 

Acest articol – 165 – apare după ce la articolul 95 este descrisă aceeași procedură de selecție a acestor șefi ai noilor inspectorate școlare. În acel articol este precizat că mandatul acestora este de 5 ani.

„DJIP/DMBIP este condusă de un director general, directori generali adjuncți numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs de selecție organizat de Ministerul Educației. Directorul general și directorii generali încheie contract de management cu ministrul educaţiei pentru o perioadă de 5 ani”, conform articolului 95, alineatul 11.

Reamintim că proiectul de lege a fost lansat în dezbatere publică în urmă cu 20 de zile, a fost prezentat de circa 25 de ori în diverse ocazii de către inițiatorii săi, dar niciunul nu a menționat niciodată acest aspect care duce la politizarea masivă a conducerii noilor inspectorate școlare, acestea devenind direcții județene de implementare a programului de guvernare și dorințelor fiecărui ministru, în locul mult clamatei profesionalizări a managementului instituțiilor din Educație.

Ce prevede raportul România educată legat de aceste noi inspectorate: „Actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Ele vor asigura, printre altele, definirea obiectivelor județene pentru educație, subsidiare obiectivelor naționale și vor monitoriza îndeplinirea acestora la nivelul unităților de învățământ. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP)”.

Proiectul de lege contrazice aces deziderat, inclusiv prin denumirea instituțiilor, care va fi alta, prin rolul acestora, care va fi altul – noile inspectorate păstrând funcția de control prin inspecțiile de specialitate.

 

 

Urmăreşte pagina de Facebook „Ploiesti TV” !

CITEȘTE ȘI:

Etapa a II-a de admitere la liceu 2022: Cererile se depun în perioada 1-3 august

Peste 41.000 de soldați ruși au murit în Ucraina, afirmă Kievul