Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și-au exprimat îngrijorarea față de proiectul de lege depus în Parlament, care vizează șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive!

Specialiștii susțin că, în absența unor distincții clare și a unor praguri bine definite, propunerea ar putea încuraja pacienții să abandoneze tratamentele, cu efecte negative asupra sănătății lor mintale.

Cele două organizații au adus în discuție mai multe aspecte esențiale:

1. Protejarea drepturilor pacienților și echilibrul siguranței publice:
   ARPP și ASPP consideră că o pedeapsă severă pentru șoferii testați pozitiv la substanțe psihoactive legale ar putea duce la stigmatizarea pacienților care urmează tratamente psihotrope, dar care nu constituie un pericol real pentru siguranța rutieră. O astfel de politică ar putea determina pacienții să renunțe la tratamente din teama de a nu risca sancțiuni penale, ceea ce ar putea agrava afecțiunile lor și ar crește riscurile pentru siguranța publică.
2. Distincția între substanțele psihoactive legale și cele ilegale:
   Specialiștii subliniază că legislația actuală include nu doar droguri ilegale, dar și medicamente prescrise, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele, antipsihoticele sau psihostimulantele pentru ADHD. Aceste tratamente sunt necesare pentru pacienții care, în general, sunt capabili să conducă în siguranță. O pedeapsă severă pentru aceștia, fără reglementări clare, ar pune în pericol sănătatea mintală a multor pacienți bine integrați social și profesional.
3. Recomandarea unor praguri cantitative clare:
   În locul unei abordări calitative, ARPP și ASPP susțin introducerea unor teste cantitative, cu praguri specifice, similar cu alcoolemia. Aceste praguri ar trebui să reflecte un echilibru între siguranța rutieră și protejarea drepturilor pacienților, având în vedere că substanțele psihoactive legale nu trebuie automat să fie asociate cu efecte semnificative asupra capacității de a conduce.
4. Practica europeană și internațională:
   Organizațiile remarcă faptul că, deși legislația privind substanțele psihoactive la volan este variabilă în diferite țări europene, multe dintre acestea au adoptat praguri cantitative care țin cont de tipul substanței și de impactul acesteia asupra capacității de a conduce. Exemplu relevant sunt Germania, Olanda și Franța, unde reglementările diferă între substanțele legale și ilegale, iar pragurile cantitative sunt aplicate pentru a evita discriminarea celor care urmează tratamente legale.

În final, ARPP și ASPP consideră că o legislație echilibrată ar trebui să prevadă măsuri clare pentru substanțele psihoactive legale și ilegale, pentru a proteja drepturile pacienților și pentru a preveni criminalizarea celor care nu constituie un pericol real pentru siguranța publică.

În acest context, introducerea de praguri cantitative, similare celor pentru alcoolemie, ar putea fi o soluție justă și eficientă.

Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, a depus o inițiativă legislativă care propune ca prezența oricărei substanțe psihoactive în sânge să fie considerată infracțiune, cu pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Proiectul a fost lansat după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit necesitatea efectuării de expertize pentru a evalua dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce.