Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2025-2030, publicat de Comisia Europeană la solicitarea României, marchează un pas esențial în strategia țării de a combate schimbările climatice și de a accelera tranziția către o economie mai sustenabilă și mai prietenoasă cu mediul
Acest plan cuprinde 89 de politici și măsuri menite să stimuleze creșterea ponderii surselor regenerabile de energie și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES).
Obiective principale ale PNIESC, conform Ministerului Energiei:
1. Reducerea emisiilor de GES cu 85% până în 2030 față de nivelul din 1990, prin promovarea de măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței energetice și decarbonizarea industriei și transporturilor.
2. Neutralitatea climatică înainte de 2045, ceea ce înseamnă că România își propune să reducă la minim emisiile de carbon și să compenseze emisiile rămase prin soluții naturale (ex. păduri) sau tehnologii de captare și stocare a carbonului.
3. Ponderea de 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile până în 2030, cu un accent major pe dezvoltarea energiei eoliene, solare și a biomasei. Aceasta va implica investiții în infrastructura energetică și tehnologii verzi, precum și încurajarea inovării și cercetării în domeniul energiei regenerabile.
Măsuri și politici suplimentare:
– Promovarea surselor regenerabile de energie (SRE) va fi susținută de politici ce facilitează instalarea de noi capacități de producție, inclusiv stimulente pentru investiții în energia verde.
– Reducerea emisiilor de carbon prin tehnologii inovative în industrie, transport, agricultură și gestionarea deșeurilor.
– Stimularea eficienței energetice prin renovarea clădirilor și creșterea eficienței infrastructurii energetice.
Aceste inițiative sunt aliniate cu angajamentele României în cadrul Pactului Verde European și ale obiectivelor UE privind schimbările climatice, și vizează îmbunătățirea calității vieții printr-o economie durabilă și prietenoasă cu mediul.
Care a fost răspunsul Ministrului Energiei la noile obiective incluse de Comisia Europeană?
“România se află acum printre țările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naționale în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligație europeană importantă și facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile și competitive pentru toți românii și mediul privat românesc. Am ridicat standardele și ne-am asumat ținte ambițioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare și investiții masive în energia regenerabilă. Tranziția verde include provocări, dar și oportunități pe care suntem condamnați să le fructificăm. În zona de producție de energie curată, România trebuie să își dezvolte programul nuclear civil românesc, cu peste 2.200MW în două noi reactoare de tip CANDU la Cernavodă și primele șase module de reactoare de mici dimensiuni la Doicești. În Marea Neagră, peste 3000MW în centrale eoliene noi pot fi dezvoltați până în 2032. Finanțăm totodată, din fonduri nerambursabile, peste 10.000MW în parcuri solare și eoliene onshore și am lansat inițiative noi în alte tehnologii de viitor (geotermal, biocombustibili, hidrogen etc.). Mai mult, încurajăm prosumatorii care au depășit 2000MW putere instalată, de la mai puțin de 200MW acum câțiva ani. Nu în ultimul rând, investim fonduri nerambursabile fără precedent în stocare și în modernizarea sistemului de transport și distribuție a energiei electrice. Este, totodată, vital să dezvoltăm industria și lanțurile de furnizare pentru sprijinirea tranziției verzi. Din fonduri #PNRR, am semnat, săptămâna aceasta, primul contract pentru producția de panouri #fotovoltaice la noi în țară și urmează alte contracte pentru producția de baterii românești de stocare a energiei electrice”.
SNCISI 2022-2027 abordează direct nivelul scăzut de competitivitate al României. Împreună cu strategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă (RIS3), elaborate de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), aceste documente stabilesc viziunea și calea către creșterea competitivității economiei României. Obiectivele și scopurile adoptate ar trebui să fie capabile să stimuleze competitivitatea economică și dezvoltarea socială, precum și tranziția verde și digitală a țării.- se prezinta conform Comisiei Europene.
