Cu doar o săptămână înainte ca inundațiile devastatoare să lovească Europa Centrală, Republica Cehă părea să fie pe punctul de a deveni prima țară din regiune care își reduce ferm deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB

Pe baza estimărilor oficialilor locali, pagubele aduse infrastructurii în urma inundațiilor ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari doar în aceste două țări. Ministrul de Finanțe al Poloniei a declarat că cele 5,6 miliarde de dolari provenite din fondurile UE vor acoperi o parte din costurile necesare pentru recuperarea de după inundații, însă nu vor fi suficiente pentru a acoperi toate pierderile.

Aceste pierderi economice, cauzate de condițiile meteo extreme, se adaugă la presiunile financiare deja existente în regiune, unde statele încă se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19 și cu inflația accelerată, alimentată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

După pandemie, statele membre ale UE au renunțat temporar la regula care impune menținerea deficitelor bugetare sub 3% din PIB. Astfel, deficitele bugetare au crescut până la 9% în România și 7% în Polonia și Ungaria. Inflația, împreună cu alegerile ce se apropie în Polonia, Ungaria și România, au complicat și mai mult eforturile de reducere a deficitelor.

Cheltuielile militare mai mari, creșterile de pensii cauzate de inflație și costurile crescute ale serviciului datoriei pun, de asemenea, presiune asupra bugetelor naționale. Ministerul de Finanțe ceh a anunțat că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru reparațiile provocate de inundații, revizuind în creștere bugetul pe 2024 cu 25% față de estimările inițiale.

Această ajustare ar putea împinge deficitul Republicii Cehe aproape de pragul de 3% impus de normele UE, față de ținta inițială de 2,5%.

Steffen Dyck, vicepreședinte senior la Moody’s, a remarcat că, deși regiunea pare mai bine pregătită decât în trecut pentru a gestiona astfel de crize, impactul economic al acestor evenimente poate crește cheltuielile guvernamentale, cu Republica Cehă și Polonia care au anunțat deja măsuri fiscale de urgență.

Presiunea neprevăzută asupra finanțelor cehe evidențiază provocările cu care se confruntă restul țărilor est-europene, unde deficitele sunt în continuare ridicate, variind de la aproape 7% în România la peste 5% în Polonia și Ungaria.

O analiză a bugetelor și a anunțurilor guvernamentale arată că Polonia și Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitele sub 3%, în timp ce România ar putea întârzia până în anii 2030. Moody’s estimează că datoria publică a Poloniei ar putea ajunge la 60% din PIB până în 2027, din cauza creșterii împrumuturilor.

De asemenea, economia slabă a Germaniei, principalul partener comercial al Europei Centrale, ar putea avea consecințe pe termen lung asupra finanțelor statelor din regiune.