Un studiu recent relevă că, deși majoritatea românilor cu vârste între 18 și 55 de ani dețin locuințe, piața chiriilor, mai ales în marile orașe, este mai activă decât indică datele oficiale.
În marile orașe din România, piața chiriilor este mai dinamică decât sugerează statisticile oficiale. Deși 69% dintre tinerii și adulții din mediul urban sunt înregistrați ca proprietari, conform unui studiu realizat de Unlock Market Research pentru Colliers, o parte semnificativă dintre aceștia locuiesc în realitate cu chirie. Acest fenomen este mai pronunțat în cazul locuințelor noi din zonele centrale, unde cererea pentru închiriere este ridicată. De asemenea, un număr considerabil de proprietari aleg să-și închirieze imobilele, în special în zonele centrale
Conform datelor Eurostat din 2021, media europeană a proprietarilor de locuințe este de 70%. Germania are cea mai mică rată, sub 50%, în timp ce România se află la polul opus, cu 95,3% din populație locuind în propriile case, conform 3seaseurope.com. Pentru mulți, poate părea surprinzător că România are cel mai ridicat procent de proprietari. Totuși, acest fenomen are o explicație logică dublă, ceea ce face ca această situație să fie nu doar de înțeles, ci și previzibilă.
După căderea comunismului în 1989, mulți români s-au grăbit să-și cumpere locuințe, facilitând acest lucru prin contextul economic post-revoluționar. Privatizarea masivă și inflația ridicată au permis achiziționarea apartamentelor la prețuri foarte mici, uneori comparabile cu costul unui televizor. Deși România are cel mai mare procent de proprietari de locuințe, se află la coada clasamentului european privind numărul mediu de camere per persoană, cu doar 1,1 camere, față de 2,3 în țări precum Malta.