Utilizarea prezervativului în rândul adolescenţilor activi sexual a scăzut semnificativ în Europa în ultimul deceniu, ceea ce a dus la o creștere „îngrijorătoare” a sexului neprotejat, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat joi, relatează AFP!
„Această situaţie pune tinerii într-un risc considerabil de infecţii cu transmitere sexuală (ITS) şi sarcini neplanificate”, avertizează OMS Europa într-un comunicat.
Studiul, realizat pe un eşantion de peste 242.000 de adolescenţi de 15 ani din 42 de ţări, inclusiv din Asia Centrală, arată că proporţia băieţilor care au utilizat prezervativul la ultima relaţie sexuală a scăzut de la 70% în 2014 la 61% în 2022.
În aceeași perioadă, proporţia fetelor adolescente care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual a scăzut de la 63% la 57%. Aproximativ 30% dintre adolescenţi au declarat că nu au folosit nici prezervativ, nici pilulă contraceptivă la ultima lor experienţă sexuală, un procent care a rămas aproape neschimbat din 2018.
De asemenea, utilizarea pilulei contraceptive a rămas stabilă între 2014 şi 2022, cu 26% dintre adolescenţii de 15 ani raportând că ei sau partenerii lor au folosit pilula la ultima relaţie sexuală.
Raportul relevă, de asemenea, că 33% dintre adolescenţii din familii mai puţin bogate nu au folosit prezervativul sau pilula contraceptivă, comparativ cu 25% dintre cei din familii mai înstărite.
„Educaţia sexuală cuprinzătoare şi adaptată vârstei rămâne deficitară în multe ţări şi, acolo unde există, a fost din ce în ce mai mult contestată în ultimii ani, sub pretextul că ar încuraja comportamentele sexuale”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.
„În realitate, furnizarea cunoştinţelor adecvate tinerilor la momentul potrivit contribuie la rezultate optime în ceea ce priveşte sănătatea, comportamentele şi alegerile responsabile”, a adăugat el.
OMS avertizează că, pe lângă creşterea numărului de ITS şi sarcini neplanificate, educaţia sexuală inadecvată duce la costuri de sănătate mai mari şi perturbă parcursul educaţional şi profesional al tinerilor.
„Ne confruntăm cu consecinţele negative ale acestor reacţii retrograde, iar situaţia ar putea deveni şi mai gravă dacă guvernele, autorităţile din domeniul sănătăţii, sectorul educaţional şi alte părţi interesate nu abordează cauzele profunde ale acestei probleme şi nu iau măsuri adecvate”, avertizează OMS.