Ministerul Justiției a informat că instanța din Malta a impus măsura controlului judiciar și eliberarea lui Paul-Philippe al României pe cauțiune/ Până la o decizie definitivă privind predarea sa în România, el va fi obligat să se prezinte de două ori pe zi la Poliție!
Ministerul Justiției anunță, luni, că instanța din Malta a dispus eliberarea lui Paul-Philippe al României sub control judiciar și pe cauțiune, după ce a petrecut mai mult de două luni în arest. Până la o decizie definitivă privind predarea sa, acesta va trebui să se prezinte de două ori pe zi la secția de poliție pentru a semna prezența și nu va putea părăsi Malta, având pașaportul și orice document de identitate reținute de instanță.
“Instanța din Malta a dispus măsura controlului judiciar și eliberarea pe cauțiune a lui Paul-Philippe al României, după ce a stat mai mult de două luni în arest. Până la o decizie definitivă privind predarea sa, va trebui să se prezinte de două ori pe zi la secția de poliție pentru a semna prezența și nu va putea părăsi Malta, având pașaportul și orice document de identitate reținute de instanță”, anunță Ministerul Justiției. În plus, acesta trebuie să plătească o cauțiune de 20.000 de euro și o garanție personală de 30.000 de euro.
“Decizia a fost justificată prin vârsta înaintată a acestuia și prin faptul că, potrivit legislației malteze, în astfel de cazuri, termenul de arest preventiv este de maximum 60 de zile”, precizează ministerul.
Potrivit Ministerului Justiției, “la data de 25 iunie, instanța de fond din Malta a decis predarea lui Paul-Philippe al României”.
“Hotărârea nu este definitivă. Justiția din România va continua să își facă treaba cât se poate de bine pentru a-i aduce în țară pe fugarii statului român, indiferent de cât de sonor le este numele”, mai arată instituția.
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a admis solicitarea de a dezbate în procedură de urgență întrebările preliminare cu care a fost sesizată de către Curtea de Apel Brașov în cazul Prințului Paul.
Opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român, afirmând că un stat membru nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare doar pentru presupuse nereguli privind depunerea jurământului de către judecătorii care au decis condamnarea.
De asemenea, Comisia Europeană a argumentat că un mandat european de arestare nu poate fi refuzat doar pentru că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași mandat.