O porțiune din frontiera dintre Italia și Elveția va fi reconfigurată din cauza topirii ghețarilor care marchează granița, un semn clar al schimbărilor climatice cauzate de arderea combustibililor fosili, informează CNN/ Cele două țări au convenit să modifice granița în zona vârfului Matterhorn, unul dintre cele mai înalte din Alpi, cunoscut pentru populara stațiune de schi Zermatt!
Deși granițele naționale sunt, în general, fixe, o mare parte din frontiera elvețiano-italiană este definită de ghețari și câmpuri de zăpadă.
„Odată cu topirea ghețarilor, aceste elemente naturale se schimbă, redefinind granița”, a explicat guvernul elvețian într-un comunicat de presă.
Acordul privind ajustarea frontierei a fost încheiat în 2023, iar modificarea a fost aprobată oficial de guvernul elvețian vineri.
În Italia, procesul de aprobare este în desfășurare, iar odată finalizat, acordul va fi publicat, împreună cu detaliile noii frontiere.
Europa se încălzește cel mai rapid dintre toate continentele, iar efectele asupra ghețarilor sunt dramatice.
În Elveția, ghețarii pierd masă într-un ritm alarmant – doar anul trecut, volumul lor a scăzut cu 4%, după un record de 6% în 2022.
Matthias Huss, expert în ghețari la ETH Zürich și director al rețelei de monitorizare GLAMOS, a subliniat că tendința continuă în 2024, în ciuda iernilor cu zăpadă abundentă.
„Unii ghețari se destramă, iar cei mici dispar complet”, a spus el pentru CNN.
Chiar și cu măsuri climatice stricte, se estimează că jumătate dintre ghețarii lumii ar putea dispărea până în 2100, provocând o serie de efecte devastatoare.
Peisajele montane devin instabile, crescând riscul de alunecări de teren și prăbușiri periculoase, cum s-a întâmplat în 2022, când un ghețar din Alpii italieni s-a prăbușit, ucigând 11 persoane.
Topirea ghețarilor a dus și la descoperiri macabre, cum ar fi rămășițele unui alpinist dispărut cu 37 de ani în urmă, găsite lângă Matterhorn.
Pe măsură ce ghețarii se retrag, capacitatea lor de a furniza apă dulce se reduce, amplificând problemele legate de secetă și valurile de căldură.
Deplasarea granițelor naționale este doar un „efect secundar minor” al acestui fenomen, însă, potrivit lui Huss, când oamenii văd că aceste schimbări afectează chiar și hărțile lumii, devin mai conștienți de amploarea încălzirii globale.