Foto: medialab.news

Boreout-ul, reprezintă o plictiseală cronică cauzată de lipsa stimulării, un sentiment ca ceea ce facem nu ne aduce beneficii, fericire sau entuziasm, devenind ,,plictisiti”, conform BBC.

Boreout-ul este dăunător pentru companii, deoarece o echipă demotivată poate duce la o creștere a fluctuației de personal.

Înțelegerea boreout-ului și recunoașterea lui devine absolut necesara pentru a-l gestiona. Atât angajații, cât și angajatorii pot lua măsuri pentru a-l reduce. Experții sugerează că, pe măsură ce intrăm într-o nouă eră a muncii care pune accent pe bunăstarea angajaților, abordarea boreout-ului ar trebui să primească la fel de multă atenție ca și alte probleme de la locul de muncă.

Ruth Stock-Homburg, profesor de management și management al resurselor umane la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania a spus: „Am început să observ oamenii în ore liniștite în magazinele de vânzare cu amănuntul, iar oamenii stau acolo plictisiți. Sau șoferii de taxi care trebuie să aștepte uneori ore întregi în momente liniștite în mediul rural.” 

În 2014, ea a condus un studiu care a analizat peste 11.000 de angajați din 87 de organizații finlandeze, descoperind că plictiseala cronică a crescut probabilitatea ca angajații să își schimbe locul de muncă sau să ia în considerare pensionarea anticipată, și a fost asociată cu o stare de sănătate precară autoevaluată și cu simptome de stres.

De asemenea, o cercetare din 2021 a arătat că 186 de funcționari publici din Turcia, care sufereau de boreout, se confruntau și cu depresie, stres ridicat și anxietate. Depresia cauzată de boreout poate afecta viața personală a angajaților, ducând la probleme fizice precum insomnie și dureri de cap.

Iată câteva exemple comune:

1. Plictiseală cronică: Lipsa de interes și entuziasm față de activitățile zilnice de muncă.
2. Lipsa de motivație: Dificultăți în a găsi scop sau sens în sarcinile de lucru, chiar și în cele care anterior erau plăcute.
3. Monotonie: Sentimentul că sarcinile sunt repetititve și că nu există provocări noi.
4. Stare de apatie: Neimplicare emoțională și lipsă de energie pentru a îndeplini sarcinile de muncă.
5. Scăderea performanței: Reducerea eficienței și calității muncii din cauza dezinteresului și lipsei de stimulare.
6. Probleme de concentrare: Dificultăți în menținerea atenției și în finalizarea sarcinilor.
7. Frustrare și iritabilitate: Sentimente de nemulțumire și agitație din cauza lipsei de stimulare și diversitate.
8. Probleme fizice: Manifestări precum dureri de cap, oboseală cronică sau insomnie ca urmare a stresului legat de plictiseală.

Cum îti poti regăsi interesul?

Diversificarea sarcinilor ajută la spargerea rutinei și aduce noi provocări în munca, iar dupa stabilirea unor obiective provocatoare te poate ajuta sa ai un scop clar și motivandu-te sa iti depășesti limitele. Încurajarea dezvoltării profesionale prin formare continuă menține interesul și angajamentul.

De asemenea, un mediu de lucru stimulant contribuie la o atmosferă pozitivă, ajutand la perceperea a ceva nou si starnirea curiozitatii.