Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru 2025, care urmează să fie aprobat de Guvern sub formă de proiect de lege și înaintat Parlamentului!
Bugetul prevede cheltuieli considerabil mai mari pentru Sănătate, sectorul bugetar care înregistrează printre cele mai mari creșteri de finanțare comparativ cu anul trecut. Proiectul include și o estimare a execuției bugetare pe 2024, care arată că Ministerul Sănătății a cheltuit mai puțini bani decât în 2023, în ciuda crizei financiare din sectorul sanitar din România.
Bugetul Ministerului Sănătății pentru 2025 crește cu 35,1% față de nivelul din 2024, de la 20,71 miliarde lei la 27,99 miliarde lei. În 2024, Ministerul Sănătății a încheiat anul cu o execuție bugetară de 20,71 miliarde lei, sub nivelul din 2023, când au fost alocate 21,79 miliarde lei.
Bugetul CNAS / FNUASS
Bugetul FNUASS, care finanțează principalele programe de sănătate din România și este administrat de CNAS, va crește în 2025 cu 3,7 miliarde lei (sau 5,1%) față de anul trecut, ajungând la 77,2 miliarde lei (15,4 miliarde euro). Din această sumă, 5,67 miliarde lei vor veni din subvenții de la bugetul de stat, o scădere față de nivelul din 2024 (5,97 miliarde lei) și 2023 (10,36 miliarde lei). Restul fondurilor vor proveni din contribuțiile de sănătate plătite de angajați și angajatori, estimate la 66,4 miliarde lei, în creștere față de 60,9 miliarde lei în 2024.
În 2024, bugetul FNUASS a fost de 73,5 miliarde lei (14,8 miliarde euro), un nivel record pentru România, iar guvernul a suplimentat de mai multe ori fondurile pe parcursul anului pentru a asigura finanțarea sistemului sanitar.
Contracte Cost-Volum și Cost-Volum-Rezultat
Proiectul de buget prevede o limită de 6,2 miliarde lei pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat în 2025, o creștere semnificativă față de suma de 4,3 miliarde lei din ultimii ani.
Conform proiectului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea autorizația să negocieze și să încheie astfel de contracte în limita sumei menționate.
Aceste contracte sunt mecanisme prin care se dorește creșterea accesului populației la terapii, în condiții de eficiență, sustenabilitate financiară și predictibilitate a costurilor în sistemul de sănătate.
În cadrul contractelor cost-volum, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unități pentru un număr de pacienți, iar în cazul contractelor cost-volum-rezultat, aceștia trebuie să furnizeze medicamentele în condițiile atingerii unor ținte terapeutice stabilite.