CEDO a respins apelurile a doi foști deținuți francezi de la Guantanamo, care contestau decizia Curții de Casație din 2021 de a închide o investigație privind presupuse acte de „tortură” în detenția lor

Nizar Sassi și Mourad Benchellali, cei doi reclamanți, au fost capturați în Afganistan după invazia americană ce a urmat atacurilor din 11 septembrie 2001 și au fost deținuți până în 2004 la baza militară americană din Guantanamo Bay, Cuba.

Ambii acuză autoritățile americane de „detenție ilegală” și de „tortură în lagărul de la Guantanamo între 2002 și 2004” și au contestat la CEDO „imunitatea de stat” acordată militarilor care au acționat la ordinul Guvernului american.

Conform deciziei emise joi de CEDO, această imunitate într-o procedură civilă urmărește „un scop legitim de respectare a dreptului internațional pentru a încuraja curtoazia și bunele relații între state”.

CEDO a menționat că reclamanții nu au fost împiedicați „să-și exprime revendicările” în instanțele franceze, iar accesul lor la justiție „nu a fost blocat exclusiv din cauza existenței acestei imunități”.

Avocații lui Nizar Sassi și Mourad Benchellali au calificat decizia CEDO drept „de neînțeles” și o „regresie îngrijorătoare” într-un comunicat transmis vineri către AFP.

William Bourdon și Vincent Brengarth, avocații lor, au criticat decizia ca fiind „contrară unei evoluții de 30 de ani în dreptul internațional”, potrivit căreia victimele celor mai grave crime internaționale, precum tortura, nu ar trebui să întâmpine obstacole juridice.

Cei doi avocați au anunțat că vor înainta cazul Marii Camere a CEDO, instanța supremă a Curții, care funcționează ca o Curte de Apel.

În ianuarie 2021, Curtea de Casație din Franța a respins apelurile reclamanților, motivând că faptele incriminate reprezintă „acte ce țin de exercitarea suveranității statului”.

Un judecător de instrucție emisese o primă decizie de abandonare a procedurilor în 2017, confirmată în decembrie 2019 de către Curtea de Apel din Paris.