Tabletele si multe alte dispozitive electronice devin din ce în ce mai populare atat printre copii cat si printre adulti pe măsură ce astfel de tehnologii se îmbunătățesc, dar cercetările sugerează că citirea pe hârtie încă are mai multe avantaje
Încă din anii 1980, cercetători din diverse domenii, precum psihologia, ingineria informatică și știința informației și a bibliotecilor, au explorat aceste întrebări în peste o sută de studii publicate. Problema rămâne nerezolvată. Până în 1992, majoritatea studiilor au constatat că oamenii citesc mai lent, cu mai puțină acuratețe și înțelegere pe ecrane, comparativ cu lectura pe hârtie.
Cu toate acestea, dovezile din experimente de laborator, sondaje și feedbackul consumatorilor sugerează că ecranele moderne și dispozitivele electronice de citit nu reușesc să reproducă pe deplin anumite experiențe tactile ale lecturii pe hârtie, de care mulți oameni simt lipsa. Mai important, acestea îngreunează navigarea intuitivă și satisfăcătoare prin textele lungi. Aceste dificultăți pot afecta subtil înțelegerea textului. Comparativ cu hârtia, cititul pe ecrane poate consuma mai multe resurse mentale și face mai dificilă reținerea informațiilor după finalizarea lecturii.
„Citind textul digital mai rapid, avem impresia că îl înțelegem mai bine”, explică Lauren Singer Trakhman, cercetătoare în domeniul înțelegerii lecturii la Universitatea din Maryland, College Park, conform BrainFacts.Org.
„Acesta este unul dintre avantajele lumii noastre digitale – informațiile sunt la îndemână și putem accesa titlurile instantaneu – dar totodată reprezintă și o capcană. Totul este atât de rapid și accesibil încât s-ar putea să nu mai asimilăm cu adevărat ceea ce citim.”
Cum dam paginile
Derularea textului digital poate influența negativ înțelegerea, introducând dificultăți în orientarea spațială. Un studiu din 2017 a arătat că participanții au avut o înțelegere mai slabă a unei cărți de benzi desenate atunci când au vizualizat panourile separat, în loc să le vadă pe toate deodată.
Când citim, creierul nostru creează o hartă cognitivă a textului, similar cu modul în care ne amintim că o anumită informație se află în colțul din stânga sus al unei pagini. Însă, dacă ne imaginăm că desenăm o hartă cu repere care se schimbă constant, precum o pagină web, devine mai dificil să localizăm cuvintele. Acest lucru se întâmplă pentru că pierdem „indicatorii vizuali” esențiali, explică Singer Trakhman.
Într-unul dintre studiile lui Mangen, participanții au citit o poveste fie pe Kindle, fie în format tipărit și apoi au trecut prin teste de înțelegere. Textele au fost identice, dar cititorii Kindle au apăsat un buton pentru a progresa prin carte, în timp ce cititorii tipărite au întors paginile.
Cititorii cartilor tipărite aveau mai multe șanse să-și amintească cu acuratețe ordinea cronologică a poveștii. Acest lucru este posobil prin indicii senzorio-motorii care îmbunătățesc procesarea cognitivă. Când ținem o carte, primim mementouri despre câte pagini am citit și câte au mai rămas, analizam mult mai multe lucruri ,,reale” pe care le pute simti(vedem cuvintele, simțim greutatea paginilor și chiar mirosim hârtia).
Ca o concluzie, studiile arată că oamenii rețin mai bine și au o mai bună înțelegere a textelor citite pe hârtie, în mare parte datorită stabilității vizuale a paginii și a punctelor de referință fizice, cum ar fi marginile și locația pe pagină, însă ne putem folosi foarte bine de variantele digitale în cazurile unde nu vrem neapărat să reținem o cantitate foarte mare de informație.