Patrimoniul cultural are nevoie de modernizare urgentă și de o dezbatere publică crucială lansată de Ministerul Culturii
Sistemul prin care România își protejează monumentele istorice a ajuns într-un punct critic care necesită o reașezare reală. După 36 de ani în care profesioniștii din domeniu au rămas captivi într-o rețea birocratică încremenită și un sistem deconcentrat greoi, Ministerul Culturii propune o schimbare majoră de paradigmă: un plan de consolidare și modernizare a întregului sistem de protejare a patrimoniului construit, lansat oficial în consultare publică.
Obiectivul central al acestei inițiative nu este desființarea instituțiilor existente, ci întărirea lor prin clarificarea responsabilităților, creșterea capacității administrative și adaptarea mecanismelor la realitățile tehnice actuale. Reforma își propune totodată să consolideze statutul specialiștilor, recunoscând inclusiv forme independente de exercitare a profesiei, după modelul altor profesii liberale.
„Dacă nu avem curajul de a interveni cu onestitate asupra propriilor practici și reflexe, întregul sistem riscă să aibă soarta zidului de la Moșna: să se prăbușească sub propria greutate”, avertizează inițiatorii proiectului.
Sursa Foto:Ministerul Culturii Facebook
Cazurile recente – precum prăbușirea zidului de incintă de la Moșna, degradarea turnului de la Cehu Silvaniei sau situația critică de la Băile Herculane – nu sunt simple accidente izolate, ci semnale de alarmă dure. Ele demonstrează că arhitectura instituțională actuală este învechită, fragmentată și consumă resurse prețioase în conflicte interne și orgolii, în loc să protejeze monumentele.
Autoritățile subliniază că patrimoniul nu aparține unui grup restrâns sau unei rețele de influență, ci este al întregii țări. De aceea, societatea civilă, proprietarii de clădiri istorice, administrația și experții sunt invitați să analizeze critic acest proiect și să contribuie la o dezbatere matură, depășind simpla etapă a lamentărilor pasive.
