Organizațiile non-guvernamentale și specialiștii implicați în protejarea patrimoniului cultural solicită ca statul român să adopte o schimbare majoră în modul de creare și aplicare a politicilor publice din acest sector
În cadrul consultării, au fost identificate cel puțin cinci măsuri imediate care să ghideze schimbarea de abordare a autorităților române pentru a asigura protejarea și conservarea patrimoniului cultural din România. Aceste măsuri includ:
a) adoptarea și implementarea standardelor de calitate europene pentru toate intervențiile în domeniul patrimoniului, fie că sunt publice sau private;
b) includerea obligatorie a evaluărilor de impact asupra mediului în cazul demolării clădirilor istorice;
c) formarea unor grupuri de lucru interdisciplinare pentru revizuirea și actualizarea reglementărilor privind riscul seismic al clădirilor istorice;
d) inițierea proiectelor pilot pentru regenerarea urbană a siturilor de patrimoniu, care pot fi replicate la nivel național;
e) înființarea de școli profesionale pentru specialiști în construcții de patrimoniu, în parteneriat cu actori internaționali recunoscuți.
Aceste cerințe și principii prioritare vor fi incluse într-un Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, la Agora politicilor publice, marți. Participanții la masa rotundă au convenit să continue să facă propuneri pentru conținutul Manifestului până luni seara, după care va fi semnat oficial.
“Un punct cheie în discuţia de azi a fost că este vital ca statul român să-şi modernizeze abordarea faţă de patrimoniul cultural, ca să reuşim să salvăm şi să valorificăm în interesul public moştenirea istoriei noastre comune. Participanţii au punctat problemele şi frânele care vin din faptul că politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutăţeşte intervenţiile de salvare şi conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună şi de la experienţa participanţilor, vom include în Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România recomandări prioritare pentru autorităţile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel naţional, local şi european. Pentru că solicităm statului român transparenţă şi participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un exemplu de transparenţă şi colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de organizaţii, reprezentând mediul asociativ, organizaţii profesionale, furnizori de educaţie formală şi informală şi instituţii publice. Procesul consultativ se va încheia luni seara”, a declarat Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Un total de 38 de organizații dedicate protejării patrimoniului s-au înscris la eveniment, alături de reprezentanți ai organizațiilor profesionale, instituții publice, universități și ONG-uri interesate de acest domeniu. În total, peste 70 de entități și instituții au participat la întâlnire. Participanții și-au exprimat dorința de a continua acest proces de coordonare între actorii implicați în conservarea patrimoniului.
În a doua parte a zilei, tineri experți în patrimoniu cultural au discutat despre provocările și resursele cu care se confruntă la nivel european, precum și despre bunele practici. Printre subiectele abordate s-au numărat recrutarea tinerilor pentru a lucra în acest domeniu, digitalizarea, combaterea traficului ilegal de artă și implicarea tinerilor în roluri de leadership. Aceste discuții au avut loc în cadrul Youth Forum, un eveniment organizat în contextul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural.
Cu ocazia Summitului, Bucureștiul devine centrul european al patrimoniului cultural, evenimentul fiind organizat de rețeaua Europa Nostra cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii, al Primăriei Capitalei și sub patronajul Președintelui României. Cei mai renumiți experți din domeniul patrimoniului cultural european vor discuta prioritățile politice ale UE pentru următoarea perioadă și vor celebra cele mai remarcabile proiecte de conservare, câștigătoare ale Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Dintre cele 26 de proiecte premiate anul acesta, două sunt din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail din Cluj-Napoca.
Europa Nostra este o voce importantă a societății civile europene, dedicată protejării și promovării patrimoniului cultural și natural. Reprezintă o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, sprijinită de o rețea extinsă de instituții publice, companii private și persoane fizice din peste 40 de țări. Ca cea mai mare și reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, colaborează strâns cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organizații internaționale. Înființată în 1963, Europa Nostra a sărbătorit anul trecut 60 de ani de activitate.
Această organizație militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol, în special prin Programul 7 Most Endangered. De asemenea, promovează excelența prin Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Europa Nostra contribuie activ la elaborarea și implementarea politicilor europene în domeniul patrimoniului printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene a Patrimoniului.
Europa Nostra conduce consorțiul european desemnat de Comisia Europeană pentru a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub (2023-2025) și este partener oficial al inițiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de Comisia Europeană. De asemenea, este unul dintre principalii susținători ai Rețelei Patrimoniului Climatic.